Tacerile tale.

Revărsat dintr-o parte măruntă a unui suflet nevăzut, întunericul plutea ca fumul unei ţigări în încăperea ce părea fără margini. Umbrele se jucau într-o linişte deplină,într-un negru mort.

În spatele pleoapelor am căutat refugiu,dar mă urmăreşti şi acolo. Şi-n spatele gândurilor am căutat linişte. Ele însă mă trădează cu nesimţire. Am vrut să te caut atunci  să-ţi spun să nu ma mai bântui sau, mai bine, să rămâi. Şi am realizat că nu era nevoie să te caut pentru că te găsesc în privirea nevinovată a copilului de la colţ, in căldura nopţilor de vara,în fiecare  strop de ploaie,în liniştea nopţilor. Şi de fiecare dată când te recunosc şi te văd nu-ţi pot spune ce intenţionam la început.

Şi-aş vrea să mă ascund în spatele pleoapelor tale !

Anunțuri
Publicat în Fără categorie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s