credeam.

Viata ,ascultam de multe ori cum cei din jur spuneu ca viata trebuie traita ,am trait la maxim am iubit din tot sufletul si am crezut in visele mele, in ceea ce sunt, ceea ce iubesc si ce mi-ar place sa fac ca sa fiu fericita ,dar astazi nu mai cred .Totul avea sens totul era real pana cand mi-am dat seama ca am cazut intr-o prapastie si m-au durut si ma mai dor ranile acelea ,cred ca nu se vor vindeca niciodata au ramas in mine si ele si visele mele le-am inchis intr-o temnita de unde nu le pot scoate .

Credeam in oameni credeam in sufletele lor in bunatate si iubire si cand m-am asteptat mai putin m-au biciuit, m-au alungat ca pe un caine plin de raie de mizerie ,fara mila,ii priveam si nu credeam ca am sa ajung sa cer o explicate sa-mi cer iertare de mii de ori ,sa ii privesc zambind parca ,cu dispret cu ura .

M-au tradat…


Anunțuri
Publicat în Fără categorie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s