confused

Iar eu nu ştiu să pierd. Şi mă doare de fiecare dată. Indiferent cât de mică sau de mare ar fi pierderea. Dar e logic că va fi mai dureroasă când se referă la bucăţele din sufletul tău. La secunde din viaţa ta.

Pentru că ţi-am împrumutat părţi ale mele cu care ai plecat. Pentru că nu le voi recupera niciodată. Pentru că şi dacă le-aş recupera, le stă mai bine acolo, cu tine…Numai mie nu mi-a stat bine cu tine…sau invers.

Dar nu mai contează!

Ai putea încerca să fii fericit pentru noi amândoi? Nu, să dai cu piciorul e the easy way, aia pe care o voi adopta eu. Ah, draci, sunt lacrimogenă şi nu-mi convine. Pentru ce plâng? Pentru că pot? Pentru că nu eşti sau nu vei mai fi? Pentru că ne-am pierdut pe drum unul de altul? Pentru că am investit suficient cât să ne doară? Probabil toate astea, probabil multe altele.

Sunt mândră de noi totuşi, am încercat şi ne-am şi străduit. Uneori prea mult. Draci, niciodată nu a trebuit să renunţ la ceva atât de important.

Îţi aminteşti …probabil că da!

Ai dreptate, să te văd înseamnă să te vreau înapoi.

Pentru că niciodată nu am putut sta liniştită în preajma ta….


Anunțuri
Publicat în Fără categorie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s