va curge sânge

 Va curge iar sânge din inima mea uscată, din crăpăturile lăsate de vântul rece al durerii. Și nu mai vreau să simt iar lacrimi reci cum îmi veștejesc sufletul adormit. Trăiesc,târându-mă în noroiul existenței, în urâtul estetic al lumii. Nu vreau ca sângele să-mi spele viața de vise ,de abisuri și de fantome sihastre.

Vreau durerea adâncă, ce și-a înfipt adânc rădăcinile în mine să rămână pânză ce mă adăpostește de frigul iluziei. Nu vreau să scap de demonii ce-n mine dorm,să mă transform în nor trecător .Vreau să fiu eu mereu, aceeași umbră rătăcită și tristă ascunsă în spatele unor trăiri năucitoare, halucinante ce mă izbesc ca mii de țurțuri de cristal, brăzdându-mi pielea fină a minții, cojind-o și arzând-o până la neant.

Posted in Fără categorie