Noi suntem aceia care construim din ganduri aripile visului nostru,iar el va zbura mai sus,mai lin,mai armonios cu cat acestea vor fi mai armonioase mai limpezi mai frumoase.
Atat de multi dintre noi nu avem curajul sa fim ceea ce suntem de fapt,pentru ca nu avem incredere in fortele proprii.Nefericirea o atribuim oamenilor si lucrurilor din jurul nostru si nu o pune pe seama atitudinii noastre in fata vietii.Felul nostru de a gandi ne face sa ne simtim siguri sau nesiguri pe noi insine.Puterea noastra mentala e in stare sa dea nastere acelei realitati care sta sa se formeze din ganduri.
De ce sa nu dam o forma pozitiva acestei realitati,daca tot tine de noi?
Sentimentele de neadaptare,de nesiguranta,de frica in fata respinsabilitatilor,de descurajare in fata greutatilor sunt ca o ceata asternuta pesre resursele noastre de a lupta si de a invinge.
Numai credinta ne poate risipi indoielile si darui chiar mai multa putere decat ne trebuie pentru ca forta noastra interioara sa renasca
Pe masura ce vom crede cu mai mult suflet,vom deveni mai puternici.Important este sa zambim,sa avem incredere si sa constientizam ca suntem rezultatul a ceea ce gandim,iar viitorul ni-l construim cu propriile ganduri pe care le faurim in prezent.
Dar mai presus de toate,sunt visele.Pentru mine,ele au fost intotdeauna o piesa dintr-un puzzle mai mare,un capitol dintr-o poveste.Visele sunt singurele care imi mentin speranta vie,deci prin urmare singurele care imi dau speranta sa traiesc.
Si asa a mai trecut o dimineata.
Lady M. 